De ce citesc oamenii cărți? Și încă mai precis: de ce citesc oricare carte? Există mai multe categorii de indivizi, dacă este să ne raportăm la dorința de a citi: există indivizi care nu citesc pentru că aceasta înseamnă plictiseală pentru ei (1), indivizi care citesc doar atunci când este necesar și dacă nu ar fi așa, s-ar putea lipsi de acest travaliu (2), indivizi care citesc anumite cărți, în funcție de ceea ce preferă să afle din acea carte (3), indivizi care devorează cărțile, unde aproape că nu contează decât preferința de moment (4) și indivizii care citesc foarte rar o carte sau nu citesc deloc, pentru că dorința de cunoaștere nu mai există, fiind înlocuită de cunoașterea însăși (5). Mă interesează momentan să vorbesc doar despre ultima categorie de oameni din această serie fără o ordine anume.
Fără îndoială că oamenii citesc pentru a afla ceva, acel ceva în căutarea căruia nici ei nu știu că sunt în majoritatea cazurilor. Ceea ce este interesant la categoriile expuse mai sus, așa cum le percep eu, constă în posibilitatea topirii fiecăreia în ultima dintre ele, ca într-un creuzet, fiindcă până la urmă oricare persoană are șansa de a ajunge la o stare desăvârșită a esenței umane, sau mai precis, nimănui nu îi este răpită Cunoașterea adevărată. Asta înseamnă că persoanele aflate deja în ultima categorie s-au poziționat la un moment dat într-una din celelalte, dar atunci ce rost ar mai avea o diferențiere a lor, dacă oricum nu contează? Eu cred că diferența profundă între categorii nu constă în forma revelată, ci în fondul inconștient al dorinței de a citi, astfel determinând distanța dintre această dorință și conștientizarea ei, apoi dintre conștientizare și non-dorința acumulării, adică a Cunoașterii.
Nimic nu vine omului fără efort, acest lucru este sigur, dar nici efortul nu se produce dacă omul nu realizează că trebuie să-l producă pentru a atinge un scop precis, în cazul de față Cunoașterea. Eu pot spune un singur lucru: nu toate cărțile sunt de citit, câteva sunt de studiat și foarte puține de înțeles. Mai rămâne una singură și cea mai importantă...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
M-am decis sa citesc orice tip de carte ca pe beletristica,nu pentru ca nu mai am nimic de invatat,dar am descoperit ca stiu tot ce trebuie sa stiu si aflu tot ce trebuie sa aflu fara sa citesc,mai degraba sa scriu e citeodata necesar.
In plus,cea ce citesc,desi citesc de o viata,am influenteaza mai mult sau mai putin,si citeodata chiar nu este necesar.In plus,pe linga cunoasterea mintii,mai sunt si alte feluri de cunoastere,si incerc sa le armonizez pe toate.:)
Informaţia câteodată trebuie citită şi apoi se sedimentează. se întâmplă să fi citit o grămadă de lucruri şi să nu însemne nimic pentru tine până nu eşti pe aceiaşi lungime de undă cu ele. sau până nu te deschizi tu la acea informaţie.
dar ceea ce cred că e foarte important de notat este fapătul că pe lângă adevărurile revelate există şi cele re-descoperite. iar acestea nu se pot materializa fără citit.
aşa că succes în cătările tale şi felicitări pentru gânduri. ţine-le sus!
Trimiteți un comentariu